Site Loader
Order Essay
111 Town Square Pl, Jersey City, NJ 07310, U.S.
111 Town Square Pl, Jersey City, NJ 07310, U.S.

Unii cercet?tori spun c? frica este experimentat? în egal? m?sur? de oameni ?i de animale îns? altii precum Frank Furedi, Lars Svendsen spun c? frica ne protejeaz? de animalele de prad? ?i alte pericole care exist? în natur?.F rica ne men?ine în via??, îns? ea poate deveni ?i ?i disfunc?ional?. Nu se poate vorbi de voin??, de a decide s?-?i fie sau nu fric?.Oamenii pot vedea r?ul în orice le-a r?nit, le provoac? o stare de s?n?tate rea sau chiar le priveaz? de pl?cere ceea ce inseamna si ca sunt preocupati de rau chiar si in absenta oricarui pericol imediat. Via?a lor poate devini o medita?ie asupra r?ului ?i a unui plan planificat de a controla ?i de a preveni frica.
Persoana care se teme va încerca în mod normal s? scape sau s? evite ceea ce crede c? îi amenin?? via?a, s?n?tatea sau interesele. Modelul tipic al ac?iunii de fric? este, astfel, în fl?c?ri, în încercarea de a crea cea mai mare distan?? posibil? de obiectul obi?nuit, de a ie?i din zona de pericol. Nu se poate vorbi de fuga propriu zis? d pericol ci de crearea unei barieri între sine ?i obiect, cum ar fi protec?ia cu bra?ele cuiva sau ascunderea în spatele unei u?i. Cel mai important lucru este c?, într-un fel sau altul, încearc? s? se pozi?ioneze acolo unde cineva este invulnerabil. De obicei, credem c? reac?iile corporale sunt urmate de o emo?ie experimentat?. O teorie care inverseaz? aceast? imagine este denumit? în mod normal teoria lui James-Lange, dup? filosoful William James ?i fiziologul ?i psihologul Carl Georg Lange. Exist? anumite diferen?e între teoriile lui James ?i Lange, care au fost dezvoltate independent unul de cel?lalt, dar ideea de baz? este acela?i: nu este emo?ia care provoac? schimbarea fizic?, ci contrariul. În cazul arestului un om poate s? nu plâng? pentru c? a fost arestat dar este trist ?i pentru c? plânge.În mod similar, nu periclitezi pericolul pentru c? te temi – ?i-e team? pentru c? e?ti un pericol.
Frica ?i anxietatea sunt st?ri strâns legate. Ambele con?in ideea unui pericol sau a unui accident. Aceast? amenin?are poate totu?i s? fie specific?, sau ceva mai pu?in precis. O distinc?ie obi?nuit? între fric? ?i anxietate este tocmai aceea c? frica are un caracter specific, în timp ce anxiet??ii îi lipse?te. Frica de un obiect care amenin?? cu r?u indezirabil este anxietate.Ea con?ine întotdeauna o proiec?ie viitoare, referitoare la durere, r?nire sau moarte.Frica este legat? ?i de nesiguran??.
Leg?tura dintre fric? ?i risc

Cuvântul “risc” vine din limba italian? ‚riscare’, care înseamn? ca trebuie s? “îndr?zneasc?”. A?adar, riscul este asociat cu alegerea. A risca este ceva ce alegi.
Copilul este considerat a fi supus unui num?r tot mai mare de pericole.
To?i avem tendin?a psihologic? de a ne concentra aten?ia asupra negativului decât a evenimentelor pozitive. Cele mai multe pericole le prezint? mass-media, care cultiv? scenarii “dramatice”Valoarea de ?tiri, pe scurt, nu este determinat? de gravitatea pericolului – este mai important pentru faptul c? pericolul este “interesant”. Deci, acest pericol este o etap? central? pentru o perioad? de timp de vizionare ?i apoi înlocuit? cu una nou?.
Ast?zi, epi-demicii au devenit aproape o chestiune de zi cu zi, deoarece suntem în permanen?? bombarda?i cu informa?ii despre epidemiile poten?iale.O mare team? este legat? de alimente. Siguran?a alimentar? este o surs? constant? de mediatizare, iar dac? cineva credea cu adev?rat tot ce se spune despre pericolele legate de hran?, probabil c? nu ar mai mânca nimic.Nu este un produs alimentar care s? nu fie legat de pericole care s? amenin?e s?n?tatea.Mul?i oameni se tem, de asemenea, s? se îmboln?veasc? ca rezultat al rezidurilor de pesticide din alimente. Îns? este îndoielnic dac? o singur? persoan? a murit de astfel de pesticide.
Produc?torii de alimente ecologice dau impresia c? alimentele ecologice nu sunt periculoase, dar nu exist? nici o baz? ?tiin?ific? pentru a sus?ine c? produc?ia de alimente ecologice este preferat? produc?iei alimentare conven?ionale din punct de vedere al s?n?t??ii noastre sau a mediului.
Incertitudinea va exista întotdeauna. Bazându-se pe o cerin?? de certitudine total?, fiecare act va avea loc într-o baz? gre?it?. Principiul precau?iei este un r?spuns la întrebarea despre atitudinea care trebuie adoptat? fa?? de aceast? incertitudine.
Oamenii au ales în principiu s? fie precau?i.Mul?i se expun în mod voluntar la situa?ii în care, într-un sens sau altul, simt team?. Cu alte cuvinte, teama poate fi extrem de atractiv?.Teama care ne înconjoar? în aceast? cultur? este o “fric? de intensitate mic?”. Este o fric? care poate fi descris? drept acutizare, sl?bit? “,una care chiar ne face s? ne protej?m pe noi în?ine ?i s? ne izol?m de lumea din jurul nostru.
În acest caz, cre?terea obi?nuit? a plictiselii poate fi par?ial rezultatul culturii fricii. Iar o experien?? mai intens? a fricii ar p?rea a fi o lec?ie sau cel pu?in o paralel? par?ial? a plictiselii.
A?a cum istoricul religios Jean Delumeaustates în studiul s?u cuprinz?tor despre fric? ?i p?cat în Westernculture, din secolul al XIII-lea pân? al XVIII-lea, se teme atât de un aspect distructiv, cât ?i de constructiv: poate deschide o rela?ie nou? ?i mai bun? cu lumea.
Este posibil s? remarc?m o cre?tere a credibilit??ii unui num?r de institu?ii care, anterior, aveau încredere sporit?, cum ar fi ?tiin?a ?i serviciile de s?n?tate. Practic în fiecare zi, sondajele de opinie sunt publicate despre pierderea încrederii în oarecare profesie, organiza?ie, institu?ie social? ?i altele asem?n?toare. Totu?i, la fel de izbitoare este ?i cre?terea puternic? a diferitelor tipuri de m?suri de securitate, cum ar fi alarmele ?i încuietorile de securitate în cas?, c?r?ile de identitate ?i parolele la locul de munc?, camerele de supraveghere din spa?iile publice ?i diferitele rutine de control din industrie ?i servicii publice. Ora?ele, construite ini?ial pentru a proteja locuitorii de pericolele din afar?, s-au transformat acum într-o surs? de team? mai degrab? decât de securitate. Ora?ul ora?ului devine din ce în ce mai mult sub form? de m?suri de securitate, iar în cursul unei zile obi?nuite intr?m în contact cu gardieni, carduri de admitere, telefoane de u??, garduri pro-tective ?i a?a mai departe.
Toat? lumea este un pericol poten?ial pentru to?i ceilal?i.A ac?iona pe baza încrederii este de a ac?iona a?a cum se va întâmpla într-un viitor ra?ional previzibil, dar f?r? a fi efectuat de predic?ii pe o baz? complet ra?ional?. Oamenii care se încred reciproc pot interac?iona cu mai pu?ine re?ineri decât cele care se g?sesc de neîncredere, în care trebuie s? existe un aparat considerabil de reglement?ri ?i contracte oficiale. De asemenea, anumite lucruri nu pot fi prezise, astfel încât alegerea de baz? este între încredere ?i neîncredere – sau paralizia ac?iunii
Într-o cultur? de fric?, în care încrederea pare s? scad? în mod optim, în m?sura în care se poate judeca, pare necesar? o motiva?ie ?i o justificare. O astfel de justificare ar putea veni de la referirea la un paradox privind încrederea: un motiv pentru a ar?ta încredere unei persoane, chiar dac? acel persoan? nu a f?cut nimic care s? indice c? ar trebui s?-i dezintegrezi încrederea. Motivul pentru aceasta este faptul c? o persoan? care are o încredere manifestat? va face din plinul s?u o mare încredere.De multe ori ne temem
necunoscut mai mult decât cele cunoscute.
Deoarece frica are func?ia care evit? în mod obi?nuit ceea ce ne temem, vom avea, de asemenea, tendin?a de a evita oamenii de alt? culoare a pielii.
Frica previne exact ceea ce i-ar putea face s? se schimbe: contactul uman. Frica ?i neîncrederea devin auto-perpetuante. Teama social? submineaz? spontaneitatea în ceea ce prive?te ceilal?i oameni ?i, ca atare, submineaz? rela?iile sociale. Prin urmare, o fric? de cultur? este o cultur? în care încrederea se dezintegreaz?.
Fobia tulbur? lini?tea ?i incomodeaz? persoana în cauz?. Ea este în strâns? leg?tur? cu anxietatea.Se formeaz? în urma unor situa?ii traumatizante în care frica de la început dispare ?i se instaleaz? anxietatea fa?? de acel obiect sau evenimet.
Termenul de risc se refer? la probabilitatea de avarie, r?nire, boal?, deces sau alt? nenorocire asociat? cu un pericol. Pericolele sunt în general definite ca s? însemne o amenin?are pentru oameni ?i ceea ce merit?. Pericolele sunt nu numai astfel de amenin??ri evidente ca otrav?, bacterii, de?euri toxice sau uragane. Mai mult decât atât, de la utilizarea termenului care se schimba tot timpul, este important ca aceasta sa fie considerata in relatie cu anumite societ??i ?i contexte, idei ?i valori despre societate ?i viitorul s?u care predomin? în orice moment ?i influen?eaz? modul în care riscul este perceput.Deci, azi, când vorbim de risc, ceea ce avem în minte este pericolul unui adversar rezultat. Descriem din ce în ce mai pu?in decizia pe care o vom lua
ca un “risc bun”. Nu este surprinz?tor, deoarece riscurile devin din ce în ce mai asem?n?toare cu pericolul, exist? o tendin?? de a adopta strategii care sunt de sine
con?tiente despre evitarea riscurilor. Într-adev?r, conota?iile pozitive
asociate în mod tradi?ional cu “asumarea de riscuri” au dat ini?iat spre condamnare.
Lars consider? c? a fi la risc nu mai este doar despre ceea ce faci – este, de asemenea despre cine sunte?i. Ea devine un atribut fix al individului, cum ar fi dimensiunea picioarelor sau a mâinilor unei persoane.
Prin urmare,con?tiin?a riscului influen?eaz? comportamentul uman în totalitate.
Ultimul deceniu a cunoscut o adev?rat? explozie de noi pericole.
Alimentele pe care le consum?m, apa pe care o bem, ?i materialele pe care le folosim pentru tot, de la cl?diri la telefoanele celulare, au intrat sub control.
Panica este un sentiment brusc ?i excesiv de alarm? sau fric?, de obicei care afecteaz? un num?r mare de persoane ?i conduc la extravagan?? sau eforturi inutile de a asigura siguran?a.
În unele cazuri anxietatea intens? ?i temerile sunt interpretate ca panic?, în timp ce altele nu sunt. Mass-media joac? un rol important în modelarea percep?iilor riscuri. Deoarece majoritatea oamenilor î?i câ?tig? mai degrab? informa?iile prin mass-media
decât prin experien?a direct?, percep?ia lor este modelat? de altfel
informa?ia este comunicat?.
Reprezentarea riscului ca problem? tehnic? transcendental?, provocat? de efortul uman, demonstreaz? o atitudine clar? fa?? de
umanitate.Aceasta sugereaz? c? avem puterea de a distruge, dar nu
pentru a face foarte mult înleg?tur? cu pericolele care se dezl?n?uiesc asupra vie?ii noastre de zi cu zi.Ar trebui s? fie clar c? riscurile nu dep??esc societatea
Ea concluzioneaz? c? avem dreptate s? ne facem griji
despre consecin?ele neinten?ionate ale ac?iunilor noastre.

We Will Write a Custom Essay Specifically
For You For Only $13.90/page!


order now

Post Author: admin

x

Hi!
I'm Elizabeth!

Would you like to get a custom essay? How about receiving a customized one?

Check it out